După o perioadă mult prea lungă în care am „studiat” piaţa, m-am adunat în sfârşit, reuşind să-mi transfer blogurile pe un singur domeniu, care poartă numele pe care multă lume îl cunoaşte astfel.
Nu sunt oricum extrem de fericit, concurenţa în limba maternă este foarte mare, la fel de mare ca fiţele de blogosferă românească, nu m-am abonat sau nu sunt „înscris”, nu ştiu cum e corect, la Toate Blogurile, nu scriu noutăţi preluate din ziarul de mare popularitate Click, probabil că subiectele abordate de mine nu interesează prea multă lume. Cochetez destul de des cu ideea că ar trebui să renunţ la asta, dar ceva mă face să continui, probabil cei câţiva prieteni care citesc ceea ce scriu eu.
Nu este prima mea experienţă de administrare a unui site propriu, dar este prima în care eu mă ocup singur de tot, inclusiv promovarea şi înscrierea acestui domeniu „în circulaţie”, de obicei eu livram doar conţinutul, avea cine să se ocupe sau să pretindă că se ocupă cu aşa ceva. Acum îmi dau seama că nu se prea ocupa. Cred că exagerez afirmând că singur. Mă ajută cu tot ce poate, iubita mea Adriana. Sfaturile de psiholog pe care le primesc, fac de câteva sute de ori mai mult decât orice carte de „self help” în domeniu. Fiind nevoit să învăţ să mă pricep la nişte chestii pe care vânzătorii faimoşi de pe piaţă le lasă „specialiştilor”, am studiat puţin din altă perspectivă nişte foste website-uri unde mi-am introdus degetuţele şi observ că nici acum nu sunt bine puse la punct, dar nu îmi mai bat capul cu asta, căci am umblat în adâncimi şi nu mai e decât o problemă de timp pentru a se realiza ceea ce mi-am propus. Aşa că îmi permit să mai scriu şi în această categorie, căci nu strică. Cui îi place ce citeşte şi vrea să încerce să facă ceva asemănător, nu i-ar rămâne decât să ia legătura cu mine şi îl voi ajuta cu mare plăcere. Nu am considerat necesar să pun pe undeva pe vreo bară laterală ceea ce englezii numesc disclaimer – o declaraţie de exonerare de la răspundere – pentru că ţine de bunul tău simţ şi intuiţia nepreţuită care te caracterizează să nu aplici ceva pe care-l poţi considera dăunător, în practică. Dacă vreodată cineva se va simţi atacat sau „atacat” de mine, îl aştept cu justificările de rigoare, promit că mă voi pregăti dacă va fi cazul. Să ştii că dacă o afirmaţie despre cineva este adevărată, nu este considerată calomnie, aşa că răspunderea mea este limitată din start. Altfel, aşa cum am spus şi în articolul precedent, cel cu Scaleţchi şi alţi băieţi, îmi păstrez dreptul de a avea o licenţă literară, ceea ce îți oferă posibilitatea să consideri ficţiune ceea ce citești aici.
Aş vrea să fiu optimist şi aici, aşa cum sunt şi în viaţă, un lucru pe care-l doresc tuturor. Aş vrea să citesc şi eu articole mai atent scrise, măcar gramatical şi, te rog, în caz că-mi mai scapă şi mie câte un „typo” din acesta mental, să-mi spui, poţi chiar să mă iei peste picior, aşa cum aş face-o eu dacă nu ar fi mult prea multe (glumesc), nu aş mai avea timp să mă ocup de ale mele.
Am fost dezamăgit de fiţele unora care au ceva trafic, după câţiva ani de „muncă” în „blogosferă”, care anunţă public că ei nu fac „schimb de link-uri”, că nu se simt obligaţi să te „treacă” pe blogroll dacă i-ai adăugat pe ei la lista celor citiţi de tine, sau cei care acceptă să facă acest „schimb” (n-am fost prea lămurit ce înseamnă asta atunci când am citit prima oară despre chestie), dar doar dacă ai „rangul de pagină” (PR – Page Ranking) peste 3. Astea da figuri. Adică nici un pic de ajutor pentru „nou născuţi”. O cunoştinţă de pe Twitter, căreia mi-a venit prea târziu în minte să-i cer sfatul (deja aflasem din alte surse cea ce mă interesa), afirmă pe blogul ataşat site-ului ei, specializat în „optimizare” şi dezvoltare pe internet, că ajungi absolut aleatoriu să ai un „Google ranking” superior, nu se ştie exact ce le face pe maşini să te considere că ai „trei” în loc de „doi” sau ce exact determină trecerea. Iar traficul vine cu timpul, mai ţine şi de altceva, nu numai de link-uri.
În ceea ce priveşte blogroll-ul, adică lista blogurilor pe care le citeşti, mi se pare scârbos să pui acolo ceva care nu te interesează doar ca să-l pui, scopul lor este de a ajunge repede pe acea pagină la doar un click distanţă, căci e o probabilitate foarte mare ca ele să fie deja cunoscute public. Legăturile se fac şi prin comentarii nu numai prin listele astea. Oh, şi multora le place să-ţi aducă aminte iar şi iar că nu sunt obligaţi să-ţi accepte un comentariu care nu le convine. Ei trebuie să se justifice!
Am văzut că noi românii avem mulţi specialişti, am văzut pe Twitter. Ah, mi-am adus aminte că am pomenit într-o postare anterioară că urmăream eu acolo nu ştiu ce cont (profil) de „expert în Twitter”. Nu-l mai urmăresc, o făcusem din politeţe, căci eu le ofer o şansă tuturor începătorilor, considerând că e timp pentru toate. Aici ar trebui să nu te lași păcălit. Pe Twitter, cu puţină răbdare şi bun simţ, se pot face mulţi prieteni şi se poate creea foarte mult trafic pentru alceva, iar important este numărul de persoane de calitate care au răbdarea să citească ceea ce spui şi altele, dar despre Twitter am mai spus şi o să mai spun cu alte ocazii, este unul din subiectele mele preferate. Voiam să pomenesc o întâmplare nostimă cu un astfel de „specialist”, dar m-am răzgândit.
Sunt subiectiv, recunosc. Încerc să nu jignesc, nu prin asta vreau să fiu luat în seamă, nu am să detest pe nimeni că nu are aceeaşi părere cu mine. Aş vrea să nu mă urăști. Nici eu nu o fac. Aş vrea să schimb lumea. E loc pentru mai bine.
Te rog urmăreşte @PeRomaneste pe Twitter. Mai am @RodolfoGrimaldi și @TheYachtOwner, dar știu că e bine să nu ceri prea mult deodată, mai ales că acele conturi au un fel al lor de a se face remarcate în Social Media. Mi-ar plăcea să mă urmărești pe Facebook sau Instagram, vorbitorii de limba română au întotdeauna prioritate mai ales dacă găsesc o cale de a mă anunța. Aș fi onorat să te abonezi la newsletter completând formularul cu o adresă valabilă de Email. Nu vei fi abuzat, ci doar anunţat la acea adresă când public ceva. 😃
Copyright © 2011 Ipoteze despre concluzii – Toate blogurile punct ro
Dan Preda spune
Am descoperit blogul Dan. Imi place si promit sa revin des.
Rodolfo Grimaldi spune
Mulţumesc, Dan. Te aştept chiar să te abonezi, 🙂