Am început să scriu acest articol pornind de la o chestie promovată intens acum câteva zile pe Google Plus, un alt articol de fapt, de pe un site care se numeşte Google Plus Daily. Mi s-a părut o răsuflătură. Comentariile de pe Gplus, mai mult decât atât. În continuare, am să expun părerea mea. Dacă ceea ce subliniez aţi mai auzit sau citit şi în altă parte, este pur întâmplător. Nu este exclus să mă fi inspirat inconştient de la unele citite sau auzite care au rezonat automat cu ceea ce cred eu.
Articolul respectiv este scris în februarie şi defineşte foarte stângaci diferenţele dintre Facebook şi Google Plus. După autor, Paul Maplesden, principala diferenţă este că Facebook se „concentrează” pe prietenii tăi existenţi şi relaţia pe care o ai cu ei, pe când Google Plus te ajută să-ţi „construieşti” conexiuni noi, să găseşti lume interesantă şi să descoperi conţinut care să te surprindă şi să te încânte.
Mai sus ai o comparaţie între utilităţile oferite de ambele reţele. Observi că G+ are mai multe de oferit, dar…. să-mi spun povestea.
Probabil cei care citesc blogurile mele, îmi cunosc părerea despre Facebook. Toată lumea poate să observe că nu am sus în dreapta, în Social Media Widget, un link şi pentru profilul meu inexistent de pe Facebook. Povestea este simplă, iar pentru mine chiar logică. Acum câţiva ani, reţeaua mea preferată era Myspace. Acesta s-a degradat totuşi într-o asemenea măsură încât a devenit ceva aproape de necontrolat. Am fost foarte trist când lumea a părăsit myspace pentru Facebook. Comparativ, era că pe myspace puteai să-ţi defineşti mai creativ personalitatea, printr-un design personal, pe când pe Facebook nu aveai decât interfaţa standard. Cam simplu şi prea invaziv pentru gustul meu. Apoi au apărut poveştile adevărate cu nesiguranţa intimităţii tale, adresa ta de e-mail, datele celelalte erau şi sunt oferite fără ruşine altor reţele, etc. Apoi au fost „oile”, conexiunea cu orice preţ „prin Facebook”, ceea ce mi-a cam produs greaţă şi m-a ambiţionat pe invers. Am avut şi eu cont acolo, timp de o lună în 2007, apoi l-am desfiinţat. A fost definitivă anularea, căci la vreo trei ani a apărut acolo un cont care-mi folosea pseudonimul de „Rodolfo Grimaldi”, culmea, tot ca pseudonim. Am renunţat de mult la myspace, de la finele lui 2009, dar nu pentru că şi acesta ajunsese să-ţi ofere posibilitatea să te loghezi „prin Facebook” ci din raţiuni de aşa zisă „securitate” inexistentă. Prin vara lui 2009 mi-am făcut primul cont pe Twitter, @RodolfoGrimaldi şi am fost foarte încântat. A „rezonat” cu mine. În 2010 deja ştiam bine cu ce se „mănâncă” Twitter, cum să faci una sau alta, unde să fii atent, cum să nu superi, cum să mulţumeşti pe cât mai mulţi, cum să ceri, cum să dai înapoi, etc… În principiu, dacă ştii să comunici, Twitter este locul ideal de comunicare.
[sursa]
Apoi a apărut Google Plus. De prin vara lui 2011 am fost invitat de Guy Kawasaki (să nu crezi acum că suntem buddy buddy, e el un tip drăguţ care chiar ştie să se poarte pe internet) pe Google Plus, căci atunci îţi trebuia invitaţie, ei „experimentau”, iar eu am amânat până nu a mai fost valabilă invitaţia. Locurile erau limitate şi fiecare putea să invite până la 150 de prieteni. Am avut noroc cu fiul meu care m-a invitat la rândul lui prin septembrie iar eu am făcut acelaşi lucru cu o grămadă de alţii. Am fost plăcut surprins. Era curat, cu foarte multe chestii practice, integrat, mi-a plăcut chiar dacă nici pe acesta nu puteai să-l „adaptezi”, deşi customizările pe care le puteai face erau mult mai importante. Apoi au început să-l perfecţioneze şi este din ce în ce mai bun, pentru că deja îţi defineşte cartea de vizită pe internet. Eu am mai scris şi încă o să mai scriu despre asta, mai ales pe Rodolfo Grimaldi Blog.
Cine nu mai iese din Facebook, nu are Twitter decât pentru că era la modă şi oricum nu „comunică” prin acesta. Twitter nu este pentru „chat”. Unii habar n-au să-şi citească „menţionările”, ce să mai zic de mesajele private. Altora li se pare enorm de greu să se exprime în 140 de caractere. Mulţi habar nu au să se ducă pe un link. Pe Facebook e mai simplu, mai ales că algoritmii ţi-au scos în faţă persoane pe care nu le mai văzuseşi de multă vreme. Ce chestie, să cauţi pe Facebook pe cineva pe care poţi să-l cauţi pur şi simplu pe Google, iar dacă nu-l găseşti pe acela, să-ţi spui că acela „nu ştie nimic, n-are nici măcar cont pe Facebook”. Dar Google, parcă e o limbă străină pemtru mulţi încă. E normal să se fi creat tabere separate, nu mai spun de propaganda despre „rivalitatea” dintre cele două reţele. Nu ți se pare logic ca să vezi lipsa de logică din asta? Datorită funcţionalităţilor multiple oferite de Google, faţă de Facebook care nu „oferă” nimic în afară de „distracţie”, ce pueril, pe când Google este creatorul celui mai puternic motor de căutare. Cei de la Google au inventat adsense şi adwords, cu mult înainte de reclamele de pe Facebook, care se văd doar de pe Facebook, pe când restul se cam văd de peste tot. Facebook este un mare balon de săpun, potenţialul de manipulare este singurul de exploatat, banii sunt multi-virtuali, investiţia lui Bono nu face decât să mă îndepărteze şi mai tare de acesta (indiferent cât de mare ar putea fi admiraţia mea reală pentru Mark Zuckerberg).
Google Plus este de foarte mare viitor. Este combinaţia dintre tot ce are mai bun Twitter şi tot ce are mai bun Facebook. Nu va mai dura mult până ca lumea să-şi dea seama că şi Facebook va ajunge un fel de myspace, iar mie îmi pare sincer rău că am neglijat Google Plus mai mult sau mai puţin, timp de aproape un an de zile. Dar am să mai scriu despre asta… mai des decât despre Românii au Talent.
Te rog urmăreşte @PeRomaneste pe Twitter. Mai am @RodolfoGrimaldi și @TheYachtOwner, dar știu că e bine să nu ceri prea mult deodată, mai ales că acele conturi au un fel al lor de a se face remarcate în Social Media. Mi-ar plăcea să mă urmărești pe Facebook sau Instagram, vorbitorii de limba română au întotdeauna prioritate mai ales dacă găsesc o cale de a mă anunța. Aș fi onorat să te abonezi la newsletter completând formularul cu o adresă valabilă de Email. Nu vei fi abuzat, ci doar anunţat la acea adresă când public ceva. 😃
Copyright © 2013 Ipoteze despre concluzii – Reţeaua mea favorită
[…] Am scris recent fără să explic, de faptul că nu are ce “rivalitate” să existe între Google şi Facebook. Nu vor colabora în genul myspace, adică nu vei ajunge niciodată să te loghezi pe Google+ prin Facebook, dar inversa nu este exclusă. Este logic de ce. Google controlează traficul în sine. Google “stabileşte”, Google “hotărăşte”, este curată dictatură. […]