Opiniile mele vin iar cam târziu, şi cam repede după un articol pe aceeaşi temă. Am fost puţin ocupat cu altele, precum şi cu mici tehnicalităţi, chestii care nu merg, mai din cauza computerului meu, mai de la ei. Am reuşit totuşi să văd semifinala a doua, care n-a fost mai bună decât prima, dar a oferit la rândul ei un mare favorit la titlu, corul Fiat Lux, un grup de tineri cuminţei şi talentaţi, care au reprezentat de această dată prima opţiune a publicului votant. Dacă în prima semifinală, doamna Gabriela Artene a fost cea cu cele mai multe voturi de la public, iar Vlad Grigorescu a fost cel de-al doilea ales al publicului, aceasta nu o face pe doamna soprană o mare favorită la premiul de 120 de mii de Euro, chiar dacă s-a calificat în finală.
N-aş vorbi despre fiecare concurent în parte, au făcut-o ziarele şi blogger-ii care umplu paginile, de nici nu-ţi dai seama cine pe cine copiază. Îmi pare rău pentru copilaşii din Chişinău, au avut ghinion. Nu pentru că dansatorii cu nume ridicol pe care Andi Moisescu îl numeşte „titlu” au fost mai buni, ci pentru că nu exista comparaţie. Andra îi cunoştea? Frumos, probabil dacă nu ar fi dorit să-şi spună opinia la urmă, tot pe ei i-ar fi preferat.
[sursa – libertatea .ro]
Foarte vulgărele domnişoarele Ilie, cele care se credeau deja ajunse la nivelul de celebritate al lui Beyoncee. Au făcut nişte figuri de mare prost gust. Desenatorul şi multitalentul Andrei Pavel este extrem de antipatic, parcă era prea mult o dată, deşi personal mi-a plăcut cum îi suna muzica, mai puţin versurile. Eram sigur că-i compoziţia lui, dar asta nu-l făcea mai agreabil. Un mic ghinion cu fetele din balet care i-au cam stricat fasonul. Desenase cu pensulele de vopsit garduri o svastică? Foarte ciudat. Cum tot ciudat e că şi Bartoş a rămas la pictatul cu vopsea neagră, cu buretele de vase. Talentul lui a reuşit să scoată la iveală negativul unei chestii care mai avea puţin şi ar fi semănat cu o minge de fotbal. Noroc că a spus ce este…
Corul Fiat Lux a avut o prestaţie de mare spectacol. Tinerii l-au lăsat fără cuvinte pe Mihai Petre, care a vorbit el, dar din sacul lui cam strâmt, au făcut-o atentă pe Andra şi l-au determinat şi pe Moisescu să spună o prostie, ca să nu rămână mai prejos. Banal cum nu era anul trecut, auzi, s-a convins pe pielea lui de chestia aia cu „never say never”. Nu-i venea să creadă că el poate fi impresionat de un cor. La BGT mai vin coruri care de obicei ajung în finală. A propos de Britain’s Got Talent, vine a treia semifinală vineri şi niciun număr cu câini. Parcă erau cel puţin două care se „calificaseră”, ambele mult mai slăbuţe decât Ashley & Pudsy, dar mult mai elaborate decât ce „câini” am avut noi, anul trecut. Iar în America, tot un număr cu câini educaţi a câştigat. La noi a câştigat rima singularului la câine.
De restul nu prea am ce să mai spun, umplutură, aproape ca la semifinala dinainte.
Bartoş o feşteleşte şi la final, după ce juriul a ales cu cel puţin două voturi grupul de dansatori: „Din păcate, e normal ca aceste lacrimi ale lor să fie fireşti. Sunt copii!” Poftim cultură.
Mai jos ai un dansator în preselecţii la America’s Got Talent, anul trecut. A ajuns şi în finală. Vei vedea de ce.
Pe data viitoare.
Te rog urmăreşte @PeRomaneste pe Twitter. Mai am @RodolfoGrimaldi și @TheYachtOwner, dar știu că e bine să nu ceri prea mult deodată, mai ales că acele conturi au un fel al lor de a se face remarcate în Social Media. Mi-ar plăcea să mă urmărești pe Facebook sau Instagram, vorbitorii de limba română au întotdeauna prioritate mai ales dacă găsesc o cale de a mă anunța. Aș fi onorat să te abonezi la newsletter completând formularul cu o adresă valabilă de Email. Nu vei fi abuzat, ci doar anunţat la acea adresă când public ceva. 😃
Copyright © 2013 Ipoteze despre concluzii – A Doua Semifinală de la RAT 3
[…] altă paranteză, cred că nu am fost destul de clar în postarea precedentă. Nu am nimic de obiectat încă la cei pe care-i alege juriul nostru din cei doi votaţi de public, […]