Sunt nervos pe computerul ăsta, sunt nervos pe ce-i afară, sunt nervos că trebuie să scriu de două ori după ce în timp ce salvam, am „şters” de fapt, toată postarea. Ştiu cum s-a-ntâmplat, iar vina este numai a mea, pentru că sunt nervos. Pot adăuga că aceasta este a treia oară când postez chestia asta. Nu ştiu ce am făcut şi nici chef nu am să mai cercetez, căci m-am plictisit deja. Aceasta este repetarea postării de pe 2 august. Cea de atunci am şters-o din motive de cache, cred. În fine, mai citești o dată, asta este.
Loverboy este un film românesc din 2011. Mai bun decât Marţi, după Crăciun, el se situează probabil la polul opus al „bunăstării” civilizate din acela. În el recunoaştem doi actoraşi pe care i-am văzut în filmul premiat al lui Florin Şerban, Eu dacă vreau să fluier, fluier. Am mai pomenit de acesta în legătură cu ultimul „twitt” al „Preşedintelui suspendat”, cum îl numesc canalele de televiziune (bucuroase că au ce mânca încă patruzeci de zile), twitt înainte să se re-apuce cumva să-şi folosească contul acolo. Este vorba de George Piştereanu şi de Ada Condeescu („fata aia cu buze frumoase”). El joacă un băiat foarte gol şi pe dinafară şi pe dinăuntru, nu spune nimic, nu se justifică, probabil exact cum le place unor „fete”. Ea, crede că se emancipează dacă fuge de la ţară, de lângă tatăl grobian, alcoolic şi violent (jucat din păcate foarte credibil de Remus Mărgineanu), şi îşi trăieşte „pasiunea” la oraş, de fapt undeva la marginea drumului. Asta n-are legătură cu fraţii Strugaţki, nu e un picnic ce „trăieşte” ea. E o dramă realistă, nu e o parabolă, nu e nimic. E o faţă a României din care eu nu fac parte şi nu rezonez. Nu e un film prost, dar nu este nici bun.
[sursa: imdb.com]
Ea a câştigat „Cea mai bună actriţă” la Festivalul de Film de la Sarajevo. Regizorul, Cătălin Mitulescu, este un Capricorn bucureştean cu poză pe imdb, şi a fost nominalizat la Cannes în 2011 pentru „Un Certain Regard”. Trebuie să ştii totuşi, că a câştigat un Palme D’Or pentru filmul Trafic, un scurt metraj, deci este şi el un ambiţios. Tot el a produs creaţia lui Şerban, care a câştigat la Berlin, Ursul de Argint, de acolo cred că-i ştie şi pe cei doi. Filmul nu este făcut rău de loc. Este scris de el însuşi, împreună cu Bogdan Mustaţă şi Bianca Oana.
Străinii care l-au văzut, au impresia că-i amatoricesc filmată acţiunea propriu zisă. Ei totuşi nu-nţeleg că ăsta nu-i un film de „acţiune”, el doar îţi pune în faţă o latură probabil prezentă şi la noi, cu specificul local, manelişti, ignoranţi şi traficanţi. Fete de la noi, trei la leu, mai slăbuţe cu creierul, care văd un Opel şi-un Volkswagen şi cred că viaţa-i ca pe Facebook, „numa’ distracţie”. Nu a rezonat cu mine. Nu-mi vine să cred că există şi aşa ceva. Din punctul ăsta de vedere, e un film foarte bine făcut. N-are o notă reprezentativă pe imdb, doar 6.1 din 812 voturi din care unul este al meu.
Pe lângă băiat, mai apar Ion Besoiu şi Coca Bloos. Nimic ieşit din comun. Vulgărel şi mult prea realist. Nu-l recomand celor care îmi vizitează blogul. Nu merită nici măcar pentru cele câteva secunde cu sânii goi ai Adei Condeescu. Mie cel mai bun film românesc din ultimii zece ani, mi s-a părut o altă frescă realistă, Moartea Domnului Lăzărescu. Este şi mai bine cotat.
Te rog urmăreşte @PeRomaneste pe Twitter. Mai am @RodolfoGrimaldi și @TheYachtOwner, dar știu că e bine să nu ceri prea mult deodată, mai ales că acele conturi au un fel al lor de a se face remarcate în Social Media. Mi-ar plăcea să mă urmărești pe Facebook sau Instagram, vorbitorii de limba română au întotdeauna prioritate mai ales dacă găsesc o cale de a mă anunța. Aș fi onorat să te abonezi la newsletter completând formularul cu o adresă valabilă de Email. Nu vei fi abuzat, ci doar anunţat la acea adresă când public ceva. 😃
Copyright © 2012 Ipoteze despre concluzii – Loverboy, un film
[…] pe acest blog n-am fost scutit de probleme, am avut aşa ceva cu Loverboy, care acum se numeşte Loverboy, un film…. Fac nişte greşeli din care voi puteţi învăţa. Nu mă apuc acum, ca Ana Hoffman, să scriu […]