Trebuie să mărturisesc că încă îmi vine greu să public aici, din moment ce o fac destul de rar și în alte părți. Dacă ar fi să-l ascult pe Steven Pressfield (și ar trebui s-o fac, pentru că este foarte pertinent în ceea ce afirmă), totul se datorează dușmanului comun al fiecăruia: rezistența (citește mai degrabă procrastinarea). Cu toate activitățile offline pe care le-am avut în ultimul timp, dacă aș fi ținut cu adevărat să-mi las părerile pe aici, aș fi putut să o fac. Dar despre procrastinare, altă dată, sper…
Alaltăseară a fost finala Eurovision 2017, transmisă mult mai bine decât în alte dăți, din Ucraina, de la Kiev, dintr-un complex absolut fantastic: Centrul Expozițional Internațional, cu o capacitate de peste unsprezece mii de locuri! Facilitățile au fost deosebite, ceea ce iar a oferit participanților ocazia să exploateze la maximum prezentarea mini-show-ului lor de trei minute, acustic, dar mai ales vizual.
Deși piesa României a fost mult mai acaparantă decât în alte ocazii, ca de obicei, echipa tehnică nu s-a folosit îndeajuns de toate facilitățile puse la dispoziție. Cred că totul se datorează incompetenței care predomină în sistem de foarte mulți ani. Este evident că acum, pentru a ocupa o funcție de natură publică, politică, ori care presupune „comunicare”, trebuie să ai „relații” și să nu fii prea doct, prea bun, prea competent, ba dimpotrivă, să fii puțin incult nu strică niciodată.
Noua modalitate de votare, care s-a modificat anul trecut când România a fost descalificată pentru că incompetenții de la TVR „n-au găsit” la timp fondurile pe care le datorau la EBU, face ca din nou concursul să devină politic, ba mai mult decât atât, „corect politic”. Scandinavii se votează între ei, grecii cu Ciprul și viceversa, rușii cu Belarus și viceversa, etc… Anul acesta pentru că rușilor li s-a interzis accesul la Kiev, bielorușii au dat votul Ucrainei…
[sursa: Wireimage]
Luminiţa Anghel, Ovi Jacobsen, Adrian Romcescu, Paula Seling şi Andrei Tudor au jurizat Selecţia Naţională Eurovision şi au ales semifinaliştii şi finaliştii competiţiei muzicale. Deși nimeni n-a excelat, nicio piesă n-a avut zvâcul pe care ni-l închipuim că se cere la Eurovision. Ilinca Băcilă și Alex Florea n-au făcut totuși o impresie proastă, mie mi s-au părut mai penibili Paula Seling cu Ovi acum câțiva ani cu „Miracle”, sau improvizația Todomundo cu „Liubi, Liubi, I Love You”. Dezastruos.
La transmisiile în direct de la semifinale și marea finală, Andrei Tudor a fost și traducător/prezentator/comentator împreună cu Liana Stanciu de la TVR.
Luminița Anghel, Mihai Trăistariu, Tavi Colen, Paula Seling și Cezar Ouatu au format juriul care a dat puncte finaliștilor și semifinaliștilor la Kiev. Specialiștii din România au încălcat tradiția și văzând că Moldova primește puncte aproape de peste tot, au oferit Olandei cele 12 puncte. Păcat. Eu nici nu știu cine-i Tavi Colen, iar în judecata privighetorii de la Piatra Neamț sau a Paulei Seling nu am încredere. Te rog să observi că nu mă leg de vocea lor. Se spune că și în alte țări juriile de „specialitate” au fost alcătuite din foști concurenți.
[sursa: Getty Images, deși eu am luat-o de pe ceva românesc care nu specifică (nu te mira!)]
Delegația României la Kiev a fost condusă de fosta prezentatoare Iuliana Marciuc, acum producător executiv al selecțiilor Eurovision Romania, regizorul Artistic Aurel Badea (slab, foarte slab), directorul de sunet Gabi Scîrleț, singurul care și-a făcut datoria și Sergiu Ardelean, un director de imagine care nu s-a folosit de facilitățile de acolo. Kristian Kostov din vecini, a avut o grafică de imagine mai atrăgătoare decât Ilinca Băcilă cu Alex Florea. Au cântat bine piesa fabricatorului de hit-uri Mihai Alexandru. Numai versurile Alexandrei Niculae au fost ridiculizate de unii, Ion (Euan, mă rog), de la The Guardian de exemplu, care deși s-a legat de „Gonna act real crazy (Yodeleeii)
Yodele yodeleioo (Yodeleio)”, i-a pus pe locul doi în preferințele lui dintre outsideri. N-a avut aprecieri deosebite pentru câștigătorul Salvador Sobral, a menționat numai că a avut un cântec decent. Nu l-a contrazis pe comentatorul BBC care nu s-a abținut să nu fie British (doar lucrează la BBC, nu-i așa?) cu „un băiețel la el în dormitor, care cântă un cântecel compus de sora lui”.
Mai jos este un video cu cele mai memorabile reprezentații de la Eurovision. Este pus pe 9 mai 2017, așa că nu cuprinde și proaspăta ediție de anul ăsta.
Show-ul din 13 mai a fost cu adevărat memorabil. Nu înțeleg de ce Italia a fost dată drept favorită la casele de pariuri, depășită de Portugalia doar după semifinala a doua. În finală s-a clasat pe locul șase, cu un loc doar, în fața României. Am senzația că din nou povestea a câștigat și nu muzica, cum a declarat Sobral când i s-a pus microfonul în mână. Dacă nu s-ar fi bătut calul cu inima lui care moare și că are nevoie de o inimă nouă, este foarte posibil ca la anul, Eurovisionul să fi fost organizat la Sofia.
Te rog urmăreşte @PeRomaneste pe Twitter. Mai am @RodolfoGrimaldi și @TheYachtOwner, dar știu că e bine să nu ceri prea mult deodată, mai ales că acele conturi au un fel al lor de a se face remarcate în Social Media. Mi-ar plăcea să mă urmărești pe Facebook sau Instagram, vorbitorii de limba română au întotdeauna prioritate mai ales dacă găsesc o cale de a mă anunța. Aș fi onorat să te abonezi la newsletter completând formularul cu o adresă valabilă de Email. Nu vei fi abuzat, ci doar anunţat la acea adresă când public ceva. 😃