Butoane şi etică pe Google+

Iată o postare care s-ar potrivi mai bine pe Rodolfo Grimaldi Blog. N-am mai scris de ceva vreme aici, aşa că o fac totuşi. Încerc să integrez un buton de „distribuit interactiv” pe Google Plus şi mă încurc încă. Ceva nu-mi merge mie, nu reuşesc să-l fac să arate activitatea produsă în urma folosirii lui, pe baloanele din butoanele oficiale de la GPlus. Încă lucrez, mai exact adaptez ceea ce oferă ei pe Google Developers, altfel devine „neoficial”. Mai adaug că la legătura mea de internet, dacă am mai mult de trei pagini de Google deschise în acelaşi timp, computerul începe să se mişte ca melcul. Să fie ăsta singurul păcat al lui Google. Au şi ei ambiţioşii lor. Observ că şi la reuniunea de anul ăsta a bilderbergilor l-au invitat pe Schmidt, ca să-l înobileze mai tare, nu numai pe Chris Hughes, de la Facebook (acum doi ani), maşina are nevoie de tipi ca ei. În The Telegraph am citit că invitaţiile la reuniunile grupului dau naştere la multe gelozii, dar nu despre asta vreau eu să vorbesc acum.

Avem şi noi un pâlc de oameni pe Google Plus, de la „experţi” în Social Media, la „blogheri” de succes, PR-işti şi PR-iste care se ţin doar de mână şi nu prea au avut răbdare să vadă ce-i cu el. Un băieţel care se crede destupat, spunea zilele trecute retoric „dacă a mai rămas cineva în hala asta goală care este google plus”[sic] şi dacă da, ar fi curios să i se răspundă la o întrebare. N-a stat să „asculte” răspunsul, a fugit repede pe Facebook, căci el este „şeful departamentului Facebook” la o agenţie care angaja vara trecută „interni” pentru trei luni, gratuit, după care unul ar fi avut şansa să rămână definitiv să le întregească echipa. Foarte frumos, foarte româneşte sau poate evreieşte. Aceştia nici de Twitter nu au avut habar când au aflat de existenţa lui. Unii cred că Twitter este ceva foarte mic şi plictisitor unde scrii cuvinte cu p şi cu f, iar cei care ţi le sorb de pe buzele virtuale, râd şi le transmit mai departe dacă ştiu. Dacă nu ştiu, nu le transmit, iar când nu sunt transmişi, „blogherii” pleacă pe Facebook, că-i mai bine iar Twitter-ul „e mort”[sic]. Grupul la care mă refer nu are nevoie de Google Plus. Unii au salarii frumuşele pe la slujbele lor. Ei cred că nici nu au nevoie să-nţeleagă. Iar „blogherii” de succes au oile.

Google Plus nu este Twitter, nu poţi să-i bagi pe toţi în cercuri, e bine să fi selectiv, dacă nu eşti ca Grogan sau ca discipolul lui român, să-i dez-urmăreşti pe toţi odată, pe toţi cei care te-au susţinut şi ajutat să fii faimos „in mediul social” (cum spunea acum vreo doi ani Năstase, care în fudulia lui aşa şi-a închipuit că se spune Social Media pe româneşte). Asta e o lipsă fundamentală de respect! Nu eşti obligat să-i pui pe toţi în cercurile tale, nu o face dacă nu vrei! În general, tu eşti cel care pierde când greşeşte! Nu plânge şi nici nu te plânge când nu sar toţi să te bage pe tine în cercuri! Cu atenţie, politeţe, răbdare, vei ajunge să înţelegi cât de „tare” e Google Plus, faţă de orice alt site de Social Media. Ei au vadul, ei au râul, ei sunt Google, acolo cauţi când cauţi, căci ei sunt MOTORUL DE CĂUTARE! Cu postări inteligente vei ajunge să fii apreciat şi de lumea care nu este în cercurile tale. Cică şi dacă cerşeşti ţi se dă, dar în general nu prea. Pe Google Plus este considerat de prost gust să te agiţi şi să cerşeşti să fii adăugat în cercuri atunci când nu s-a specificat asta.

Acum am să mai lucrez la butonul ăla, pentru a-l face să poată fi folosit şi de un vizitator. Eu am posibilitatea să postez „interactiv” din dashboard. O să fie şi el gata în curând, poate nu în seara asta. Succes pe Google Plus, fă-ţi o carte de vizită frumoasă, căci de asta va depinde la un moment dat prezenţa ta pe internet, în caz că-ţi pasă. Nu te sfii să întrebi ce nu-nţelegi!

Te rog urmăreşte @PeRomaneste pe Twitter. Mai am @RodolfoGrimaldi și @TheYachtOwner, dar știu că e bine să nu ceri prea mult deodată, mai ales că acele conturi au un fel al lor de a se face remarcate în Social Media. Mi-ar plăcea să mă urmărești pe Facebook sau Instagram, vorbitorii de limba română au întotdeauna prioritate mai ales dacă găsesc o cale de a mă anunța. Aș fi onorat să te abonezi la newsletter completând formularul cu o adresă valabilă de Email. Nu vei fi abuzat, ci doar anunţat la acea adresă când public ceva. 😃