Când am crezut și eu că faimosul Cristian Mungiu a ajuns la maturitate și ceea ce face are sens, am văzut Bacalaureat (2016), care a avut o distribuire destul de restrânsă în România. Poate îți amintești că eu nu am fost extaziat de filmul care a câștigat marele premiu de la Cannes, considerându-l total nerealist. Nu spun că n-a fost bine jucat, dar au existat niște inadverdențe care nu-și aveau locul la vremea respectivă. Acea brichetă Zippo nu avea cum să fie în posesia personajului interpretat de Anamaria Marinca, iar dialogurile au fost stupide.
[sursa tuturor pozelor: imdb.com]
După Dealuri este un film superb. Îmi pare rău că nu am apucat încă să scriu despre el și scriu acum despre Bacalaureat, care este total neremarcabil, comparabil cu filmulețele din seria „amintirilor din epoca de aur”.
În Bacalaureat doctorii sunt nebărbieriți și tunși foarte scurt, conform trend-ului care a expirat de vreo doi ani. Afli la un moment dat că Titieni e doctor, că are o fată de liceu care a „reușit” să ia o bursă la o facultate pe afară și o nevastă miorlăită și ipohondră, jucată execrabil de Lia Bugnar. Fata trebuie să-și mai dea examenele de bacalaureat și să ia și notă mare, minim nouă, pentru a rămâne valabilă plecarea. Descoperi foarte repede că mai are o amantă mult mai tânără, despre care afli că este profesoară și că are un băiețel ce pare rupt din Fantastic Mr. Fox.
Se întâmplă niște chestii absurde, că dacă nu s-ar întâmpla, n-ar purta marca Mungiu. Cineva aruncă cu o piatră și sparge geamul de la sufrageria lui Titieni. Acesta aleargă afară să vadă „cine”, dar nu se lămurește. Nici Mungiu nu ne lămurește până la sfârșit. Când acesta se întoarce, și fata și nevasta îl întreabă dacă a văzut cine a aruncat cu piatra. Mai multe lucruri afli până la final, dar tragi de ele cu tirbușonul, nimic nu e prea clar, de parcă s-ar putea astfel să spui că asta conferă farmec filmului.
Și doctorul și amanta stau în niște apartamente păduchioase dintr-o periferie de oraș de provincie. Doctorul e cam moale, personajul e neconturat, e nesigur, singura lui calitate e că nu ia șpagă. Se vede. Mai prost e că el și cu nevastă-sa au revenit în România „de revoluție”, să guste libertatea dobândită atunci.
În fine, netam nesam, în plin centru de oraș de mâna a șaptea, în plină zi, cineva o atacă pe fată și o amenință cu un cuțit, are loc un viol neconsumat doar din lipsă de erecție. Mai tragi puțin cu tirbușonul, nu știi exact ce s-a întâmplat. Doctorul a dus-o cu mașina până aproape de școală, dar el s-a-ntors din drum, regizorul ni-l arată în apartamentul păduchios al amantei pe care o cheamă Sandra și care-i dezbrăcată iar el o sărută libidinos pe stomac. Acolo, cineva îl sună de la spital și-i spune. Titieni ajunge la spital foarte repede iar acolo este luat în primire de nevastă-sa care îl întreabă unde-a fost, acesta mințind că vine din „aripa cealaltă a spitalului”. Din păcate îți dai seama tot trăgând de tirbușon că nu era nevoie să mintă, dar asta mai spre final, așa.
Fata nu s-ar duce la examen, dar el e cel care trage de ea. A doua sau a treia zi, găsește pleznit un geam de la mașină.
Vlad Ivanov este șeful poliției locale și fost coleg de școală cu doctorul. Acesta-i propune să vorbească cu vice primarul care ar putea să-l influențeze pe șeful comisiei de examen de la bac. Acest profesor însă, stă într-o casă arătoasă dintr-un cartier mai curățel pe care probabil domnul Mungiu l-a filmat în alt oraș. Dacă sapi puțin, afli că orașul în care s-au filmat exterioarele alea mizerabile este Victoria, din județul Brașov. Șpilul este că vice primarul are nevoie de un ficat nou iar doctorul ar putea să îl pună mai în capul listei naționale, în eventualitatea că apare vreun donator.
În prima zi de examen, după ce extragem cu buldozerul că a fost „la română”, fata „n-a prea făcut”. Fata avea mâna ori bandajată, ori în ghips, în urma neplăcutului și total nelămuritului eveniment. Șeful comisiei, nu a vrut să o primească la examen pentru că ar fi existat antecedente de fraudă cu ghipsul sau bandajul. Același individ s-a dovedit foarte „înțelegător” după ce a fost contactat de vice primar. Vorbea de parcă era o practică normală: „Pe prima pagină, să taie ultimele trei cuvinte de jos, pentru ca noi să găsim lucrarea”. De parcă fata care a fost admisă „nu orinde, ci la Cambridge”, ar avea nevoie de taică-su să-i aranjeze examenul. Mie mi s-a părut foarte neverosimil, dar Patru luni, trei săptămâni și două zile a fost la de-a dreptul suprarealist, deci ar fi trebuit să mă aștept. Nu m-am așteptat din prima, pentru că ăsta-i un film care vine după o capodoperă. A propos, După dealuri merita poate un premiu mare: Cannes, Berlin, Veneția, Oscar pentru film străin, mă rog… A luat premiul pentru cel mai bun scenariu la Cannes, iar fetele au câștigat amândouă Best Actress. A avut ghinion căci atunci, în 2012, Amour al lui Hannecke a luat Palme D’Or.
Păcat de scenariu, filmul este confuz, bărbații, mai ales Titieni și Vlad Ivanov joacă foarte bine, femeile, nu prea. Bacalaureat este un film prost, nu merită să-ți pierzi vremea nici măcar de performanță. Lucian Pintilie și Cristi Puiu fac filme incomparabil mai bune. Mungiu a câștigat Best Director la Cannes. Juriile de acolo îl plac mai mult decât mine.
Mâine noapte sunt Oscarurile. Pot spune cu siguranță că de data asta pare evident cine o să câștige Best Actor, așa cum a fost în anul când a luat Anne Hathaway Best Supporting Actress pentru Les Miserables. Ghicești? Vrei să-ți spun? Îți spun, e Gary Oldman pentru cum l-a personificat el pe Winston Churchill în Darkest Hour.
Te rog urmăreşte @PeRomaneste pe Twitter. Mai am @RodolfoGrimaldi și @TheYachtOwner, dar știu că e bine să nu ceri prea mult deodată, mai ales că acele conturi au un fel al lor de a se face remarcate în Social Media. Mi-ar plăcea să mă urmărești pe Facebook sau Instagram, vorbitorii de limba română au întotdeauna prioritate mai ales dacă găsesc o cale de a mă anunța. Aș fi onorat să te abonezi la newsletter completând formularul cu o adresă valabilă de Email. Nu vei fi abuzat, ci doar anunţat la acea adresă când public ceva. 😃
Lasă un răspuns