După ce Victor Ponta şi-a lansat pentru a treia oară se pare, candidatura la prezidenţiale în mod oficial, pe stadionul 23 August, cu pompă ce aduce aminte de regimuri apuse în România, sau mai puţin apuse prin alte părţi, faptul că aceasta este susţinută de Radu Beligan prin declaraţia citată mai jos, a determinat o bine meritată reacţie din partea filozofului şi scriitorului Andrei Pleşu, nu o dată prezent în articolele de pe acest blog.
Îl susţin pe Victor Ponta, pentru că ţara aceasta are nevoie de un preşedinte tânăr şi energic! Cred în tineri, doamnelor şi domnilor! Tinerii sunt capitalul nostru cel mai de preţ. Trebuie să ne folosim de acest capital de la nivelul cel mai de jos şi până la vârf! Dixi et salvavi animam meam (am spus şi mi-am mântuit sufletul) – a declarat Radu Beligan în mesajul difuzat pe ecranele uriaşe montate pe stadion.
Eu întâi am citit această scrisoare deschisă, care a apărut întâi în blogurile Adevărul, iar mai apoi a fost reluată în ediţia online a săptămânalului Dilema Veche. La fel ca şi domnul Andrei Pleşu, am fost dezamăgit, dar nu mirat de afilierea maestrului Beligan cu viitorul (din păcate) preşedinte al României.
Deşi domnul actual prim ministru se crede la război (are nişte copywriteri destul de slăbuţi, iar dacă nu are, cu atât mai rău), domnul Iliescu a beneficiat la vremea lui de serviciile redutabililor Corneliu Vadim Tudor şi Eugen Barbu, care când e pacifist, când se contrazice şi devine răzbunător (bietul „tânăr energic” este în război cu „regimul Băsescu”), doreşte „Marea Unire” a românilor care-l vor şi a celor care nu-l vor, are nostalgii ceauşiste despre soare, nostalgii care nu-l părăsiseră nici pe Marele Maestru Ion Iliescu („Iliescu apare, soarele răsare”), iată că este susţinut nu numai de partidul său şi sateliţii acestuia, ba şi de personalităţi care s-au scăldat bine în toate perioadele mai mult sau mai puţin zbuciumate ale trăirii românilor. Printre aceştia, fostul deputat în Marea Adunare Naţională, Radu Beligan, apoi în FSN, CPUN, etc, membru de frunte al tuturor partidelor „roşii”, dumnealui nefiind deloc un tipic personaj de stânga, ci un intelectual rafinat dar oportunist.
Îi iubesc talentul şi nu am avut niciodată vreo antipatie pentru domnia sa, cu toate strecurările prin politică şi viaţă, cu toate „fentele”, cum le numeşte domnul Pleşu. Scrisoarea mi s-a părut la obiect, o părere, o afirmaţie, nu un atac. Nici „josnic”, nici „mizerabil”, nici măcar „nedrept”, cum a fost numit de alţi oportunişti ai perioadei nefaste „Ion Iliescu”. Susţinătorii lui Iliescu, sunt susţinătorii unui criminal, de voie, de nevoie, un conspirator sprijinit din umbră şi de americani şi de sovietici (atunci, înainte de „revoluţie”, „de revoluţie” şi după „revoluţia spontană” a românilor).
Andrei Pleşu îl numeşte pe viitorul preşedinte al românilor care-l vor şi al celor care nu-l vor, destul de direct, „caraghios”, arătându-se dezamăgit de asocierea lui Radu Beligan cu acesta.
Bineînţeles, un maimuţoi slugoi, cu cont de Facebok, cu funcţie de vârf în mega partidul cu pricina, „cel mai mare” şi mai tare din România, care i-a făcut onoarea să-l aleagă „preşedinte” la doar treizeci şi şapte de ani pe Ponta, băieţelul şmecherel şi obraznic pe care nu-l cunoştea nimeni atunci, iar unii nici acum nu-l cunosc prea bine, a afirmat cu venin, că se alătură marilor actori şi artişti în protestul lor la „atacul josnic şi mizerabil” al lui Andrei Pleşu asupra maestrului Beligan care-şi exprima prin declaraţia lui filmată şi difuzată pe stadion atunci, un drept la opinie şi o preferinţă democratică. „Marii actori şi cântăreţi” sunt actorii Florina Cercel, Adela Marculescu, Marin Moraru, Costel Constantin, şi soliştii Dida Dragan, Angela Similea, Adrian Daminescu si Florin Apostol. Ce să spun, „mari” cumva (şi nu neapărat la „stat”) sunt doar Marin Moraru, Costel Constantin şi Dida Drăgan. Aceştia i-au cerut lui Andrei Pleşu printr-o altă scrisoare deschisă, să-şi ceară scuze de la Beligan. Nu am văzut de ce, dar este nevoie de spirite încinse, doar aşa se crează diversiunile, românii find un popor vorbitor, mult prea vorbitor, mai puţin „făcător”, dacă mă înţelegi.
Păcat, altfel nu-i nimic. Talentul îi permite întradevăr să afirme orice, va rămâne în istorie ca şi André Gide, care a fost colaborator nazist, un susţinător de criminali, un criminal în sine ca domnul Iliescu, sau un legionar ca Mircea Eliade. Îl consider la fel de doct şi de misterios pe Eliade, un mare român, chiar dacă a avut acel trecut confuz.
Personajul din PSD, afirmă cu neruşinare şi anti-talent, că deşi nu mai este oficial pe ştatele de plată ale lui Băsescu, Andrei Pleşu lucrează „la negru” pentru „laboratoarele de la Cotroceni”.
De acest individ nu va mai auzi nimeni încă douăzeci de ani, de aceea nici nu-i pomenesc numele, dacă ești curios, poţi să-l cauţi singur.
Chiar nu ştiu ce ar trebui domnul Pleşu să facă pentru a scădea în ochii mei. Nu prea are. Este logic, este elocvent. Cei care nu văd şi nu aud, cei care se agaţă de Ponta şi ceea ce reprezintă el (neînţelegând nimic din asta, de fapt), nici nu demonstrează că gândesc, afirmând imediat ceva de genul, „cine nu-i cu noi, e cu Băsescu”. Ei şi?
Când se va alege Ponta (inevitabil din păcate, asta pentru că nu are concurenţă şi are aparatul la dispoziţie, nu are ce să facă pentru a cădea în ochii publicului, nu cred nici măcar că dacă i s-ar descoperi vreun dosar de activist în fosta Securitate ar mai conta, deşi nu-mi vine să cred că discipolii lui Iliescu ar fi atât de proşti încât să pună în fruntea hardughiei un asemenea element) n-o să-i mai spună nimeni nici maimuţoi, nici altfel, ci „domnul Preşedinte”, căci aşa merită şi probabil merți şi tu şi merit şi eu, care nu voi ieşi la vot.
Te rog urmăreşte @PeRomaneste pe Twitter. Mai am @RodolfoGrimaldi și @TheYachtOwner, dar știu că e bine să nu ceri prea mult deodată, mai ales că acele conturi au un fel al lor de a se face remarcate în Social Media. Mi-ar plăcea să mă urmărești pe Facebook sau Instagram, vorbitorii de limba română au întotdeauna prioritate mai ales dacă găsesc o cale de a mă anunța. Aș fi onorat să te abonezi la newsletter completând formularul cu o adresă valabilă de Email. Nu vei fi abuzat, ci doar anunţat la acea adresă când public ceva. 😃
Copyright © 2014 Ipoteze despre concluzii – Atac mizerabil? Gest josnic? Câtă ignoranţă!