Scriu aici din an în Paști pentru că nu vreau doar să bat apa în piuă și atât. Ar fi alte subiecte mai interesante pe care aș putea să le adaptez, dar nu prea am timp. Nu prea am timp să scriu cât trebuie nici pe blogurile celelalte, mai vizitate. Continui însă să mă minunez, iar mai apoi să mă calmez. S-ar părea că nu aș fi prea căutat dacă nu folosesc și eu un limbaj licențios și de multe ori jignitor. Nu ajunge să am o opinie diferită, trebuie să și jignesc, eventual să fac și o glumă proastă, poate devine vreunul din articolele mele viral.
Ceea ce urmează este un rezumat al nemulțumirilor mele din ultima vreme. Cea mai mare este provocată de mastodontul fără respect pentru consumatori. A demolat PageRank, Google Plus (o componentă) își pierde pe zi ce trece latura „socială”, e un dezastru acolo pentru cei care spun ceea ce cred fără rețineri sau nu-i periază destul pe infatuații care, deși nu au websiturile lor, se cred mama internetului. Ei dau „sfaturi” pe forumurile Google (acolo acestea se numesc „comunități”), sunt „contribuitori” sau „activiști”, alții chiar lucrează cică pentru mega-maha-corporație (știi, și dacă trimiți emailuri promovatoare pentru diverse evenimente sponsorizate de ei sau postezi în continuu „serviciile” Google, la rând, zi de zi, dacă scrie pe profilul tău „Google” și probabil din asta îți iei banii de țigări, înseamnă că lucrezi oficial pentru ei) dar n-au habar ei înșiși de supraviețuirea pe internet, ei îi slujesc direct pe regulatorii acestuia, pentru bani sau ca „voluntari”. Știu ei mai bine să nu urineze împotriva vântului. De fapt la ei nici nu se pune problema. N-au nici cea mai mică idee despre ce înseamnă să dezvolți un site al tău, să ai grijă de el, să-l promovezi, să-l ferești de atacuri, să urmărești fidel să te încadrezi în regulile impuse de host și multe altele. Ei dau din gură, sunt doar răspândaci, nu lucrează în măruntaiele mașinii, nu au habar de cod, de limbaje, de algoritmi. Iau parte la „conferințe” unde câte un executiv le prezintă în linii mari ce s-a petrecut în ultima vreme (am spus mai sus că pe gigant nu-l interesează ce cred utilizatorii, nu întreabă pe nimeni când modifică ceva fundamental), iar ei se apucă să dea relații despre asta în comunitățile de G+ Help, în același timp publicând și republicând în continuu numai conținut care vine de la „oficiali”, în măsura în care între respirații nu se felicită unii pe alții pentru cât de devotați sunt ei acestei entități „extraordinare” și cât e ea de minunată, pentru că „uite ce-au mai inventat capetele lor strălucite!”
[sursa]
Google Plus a fost ceva care datorită numelui a cam impus respect din prima clipă și a făcut ceea ce părea (cel puțin la început) rețeaua socială perfectă. Rețeaua socială perfectă este o combinație ideală dintre utilitățile pe care ți le dau servicii ca Twitter, Facebook, Instagram, YouTube, structurate cu un email imbatabil (cum este de fapt gmail-ul, dacă accepți fără reținere că ești spionat continuu, dacă nu-ți pasă, sau dacă te bați cu pumnul în piept că „nu ai nimic de ascuns”). Nu trebuie să ai ceva de ascuns dacă vrei să-ți fie respectată intimitatea.
Dacă până mai ieri (ăsta este un eufemism cras) G+ era „rețeaua mea favorită”, acum o consider una din cele mai mari dezamăgiri posibile și recunosc umil, că mai bine mă ocupam de Facebook. Ce nu-mi place mie la Facebook este invazia intimității tale de către presupuse „legături”, „prieteni” și „cunoștințe”. În plus, primesc și acum spam și tatonări de atac trimise de la adrese de email ale prietenilor „legiți”, pentru că ei folosesc acele adrese și la logarea pe Facebook. Eu nu am nicio vină că lor nu le pasă. Plictisitor.
Apoi am fost convins, mai ales când Google a introdus „the authorship”, o formă foarte liberală de afirmare mai ales în motorul de căutare (în materie de „căutare” și așa-zis „webmastership”, Google pare încă cel mai bun), că toată lumea are o șansă și că există posibilitatea să-ți folosești cu folos cunoștințele și să înaintezi în „rank” fără să fie nevoie să fii buddy-buddy cu cei cărora le place să se lase flatați doar pentru că au fost VC la un moment dat, apoi s-au apucat de altele, printre care și de investiții personale, de astă dată în diverse start-up-uri, urmând să devină autori de cărți în care-și promovează investițiile. Dar era prea frumos. Pe cei pe care i-am pomenit mai sus nici nu era nevoie să îi cunoști personal, ci doar să fii neutru cât se poate (mă refer aici la „contribuitori” sau „afiliați”, nu la „influencerii” foști VC sau specialiști autentici în Social Media), căci erau foarte „sensibili” (dovada nesiguranței lor, de fapt). După ce au fost ajutați să iasă în evidență de câteva zeci de sufletiști cum am fost și eu din păcate, au început să fie băgați în seamă de coders și de executivi și au apărut în SUL, așa că s-au trezit într-un timp relativ scurt cu o tonă de urmăritori de care nu s-au mai sinchisit. Mai mult de atât, unii din ei s-au apucat să-i jignească pe cei care i-au ajutat de-a lungul timpului, voluntar sau involuntar.
S-a desființat acea validare fără să fie nimeni întrebat, ba dimpotrivă, când s-au mai făcut modificări majore în servicii, „the googlers” s-au lăudat fără rușine că au urmat feedback-ul utilizatorilor și și-au cântat singuri osanale pentru cât de „atenți” și îndatoritori sunt ei față de prietenii lor, consumatorii, utilizatorii. Apoi, lingăii s-au unit în diverse coruri și au început să cânte pe trei voci despre cât de minunat este „noul” Google Plus. Feedback-ul venea însă numai de la „contributors”, care habar n-aveau de nimic și lăudau Blogger (fostul blogspot). Adică, „vrei situl tău? ziceau ei, „fă-ți unul pe Blogger, ce nevoie ai să dai banii pe host, au cei de la Google, grijă te tot”. Sau mai mult decât atât, spuneau destul de des și bălării ca: „publică aici, pe Google Plus, pentru că ai o expunere mai mare decât pe un site personal!”
Am considerat că păstrându-mi neutralitatea ar însemna să validez aceste aberații. Așa că am intrat în discuții cu unul și cu altul. Unuia i-am spus că nu are argumente viabile pentru ceea ce susține, altuia i-am spus că în locul lui n-aș lăuda Blogger atât de tare (este de departe cea mai infectă platformă de blog și asta numai pentru că a fost achiziționată de Google și lăsată în paragină, cum a fost lăsat și Feedburner, de exemplu, încă de atunci, altfel s-ar fi ocupat cineva și de ea probabil), altuia i-am spus că ceea ce „publică” ca „postări de blog” la el în stream este efemer, că un website al tău este proprietatea ta iar informația de acolo poate fi accesată iar și iar, pe când în stream-ul lui de G+ se pierde, a fost văzută potențial doar o singură clipă de zecile lui de mii de urmăritori în cazul în care ei erau acolo în acea clipă sau, în cel mai fericit caz, dacă el se află într-un cerc de notificări ai celor care îl „urmăresc”, aceștia sunt alertați că dumnelui a „publicat” o perlă de înțelepciune de 50 de cuvinte, dintre care jumătate sunt hashtag-uri „oficiale”… Oh, și câte altele, m-am plictisit să le enumăr.
We’ve removed the Google+ functionality from the plugin. Google is slowly deprecating the network. On top of that, its metadata was giving conflicts with Facebook, which caused lots of issues. As Google+ also uses Facebook metadata, optimizing for Facebook should do what you need for Google+ too.
Drept urmare, probabil cel mai bun SEO plugin de pe piață, YOAST, la ultimul upgrade a desființat rubrica G+ din „social”.
N-am terminat, poate am să continui altă dată…
PS: Am văzut relativ de curând și o româncă extaziată de noile modificări de la Google (în general, nu de la G+ neapărat, căci ea are probabil un cont acolo absolut întâmplător) și care nu a uitat să laude Blogger, platforma ei de suflet pe care n-am mai avut răbdare să văd dacă o mai folosește, căci are de mult domeniu personal… Nu întreba, te rog, căci nu dau nume. Cine știe, știe, cine nu, să scormonească, deși cine nu știe la ce m-am referit eu cu adevărat per total în articolul acesta, nu știe nici unde să o facă, chestiile astea nu ies în „căutări”.
Te rog urmăreşte @PeRomaneste pe Twitter. Mai am @RodolfoGrimaldi și @TheYachtOwner, dar știu că e bine să nu ceri prea mult deodată, mai ales că acele conturi au un fel al lor de a se face remarcate în Social Media. Mi-ar plăcea să mă urmărești pe Facebook sau Instagram, vorbitorii de limba română au întotdeauna prioritate mai ales dacă găsesc o cale de a mă anunța. Aș fi onorat să te abonezi la newsletter completând formularul cu o adresă valabilă de Email. Nu vei fi abuzat, ci doar anunţat la acea adresă când public ceva. 😃
